Spatiu publicitar

Comunitatea din oituz, statistici, evenimente locale

25 Feb 2010

Copiii altui fus orar ep 3

Pentru zecile de mii de copii rămași acasă după ce părinţii au plecat să facă bani în străinătate, timpul nu se împarte în școală și joacă. Ziua lor se organizează după ora la care sună mama sau tata.

... de abandonul părinţilor”, spune Luca. „Părinţii nu conștientizează efectele pe termen lung. Au mari probleme de exprimare a emoţiilor și nu întreţin relaţia cu copilul după ce pleacă. Metoda prin care aleg să-l recompenseze sau să-l pedepsească este cea pecuniară. De aici copilul ajunge să se simtă abandonat emoţional.”

Fundaţia Alternative Sociale are în îngrijire 300 de copii din judeţul Iași. Îi încurajează pe aceștia să-și exprime primii emoţiile: să deseneze, să spună că le este dor de părinţi, să le scrie scrisori, în speranţa că adulţilor le va fi mai ușor să o facă la rândul lor. Comunicarea este vitală pentru că, deși plecarea la muncă este temporară, efectele asupra copiilor pot fi similare cu cele ale unei despărţiri definitive sau a decesului unuia dintre părinţi.


Autor: Georgiana Ilie
Editie: Martie 2008
Fotografie: Petruţ Călinescu

NICOLAS ARE NUMAI 6 ANI. Este în grupa mare la grădiniţă în comuna Tuzla, judeţul Constanţa, dar este deja „bărbat în casă”. Tatăl lui, George Stan, în vârstă de 37 de ani, a plecat să lucreze pe șantierul naval Daewoo din Coreea de Sud, în februarie 2007.

A plecat pentru că familia sa avea multe rate de plătit și urma să mai aibă un copil. Așa că a renunţat la serviciul de liber-profesionist în construcţii, care nu îi aducea un venit constant, și a plecat să se specializeze în Coreea. Salariul nu este mare, dar vine lunar și i-a permis soţiei lui, Adriana, să se descurce cu doi copii și să achite toate datoriile. Deși îi este greu singură, Adriana nu regretă nici o clipă decizia luată. „Înainte eram mereu împotrivă când voia să plece afară să lucreze. Dar mi-am dat seama că nu mai avem cum să ne descurcăm. Ajunsesem să cumpărăm lemne ca să ne încălzim de la o lună la alta, pe datorie. Și eu eram gravidă. Trebuia să facem ceva.” George, la rândul lui, nu a fost prea dispus să plece până când nu a avut posibilitatea să o facă legal. „La vârsta mea nu mai era cazul să plec la risc, să stau pe sub poduri în Italia ca să trimit bani acasă”, spune el pe un ton cumpătat. A venit acasă pentru Sărbătorile de iarnă. „N-am făcut-o când eram mai tânăr, d-apoi acum, când am doi copii...”

Avea numai unul când a plecat. Briana, fetiţa pe care și-a dorit-o George din tot sufletul, s-a născut la cinci zile după plecarea lui. „Ăsta a fost cel mai greu lucru...” Ochii i se umplu de lacrimi și-și întoarce capul. „Am așteptat până în august ca să o văd. Mi se rupea sufletul acolo să știu că am un copil și că nu l-am văzut niciodată.” Briana, o fetiţă veselă de 10 luni, stă tot timpul cu ochii pe el, îl strigă, îi arată jucării, îi povestește diferite lucruri pe limba ei. „Spune «tata» tot timpul”, spune Adriana amuzată. „«Mama» doar când îi e foame.” George e vrăjit.

Autor: Georgiana Ilie - vezi continuarea

Preluare din Esquire

Autor: Adrian Vacaru

Intra pe forum



Login





Ai uitat parola?

Chestii Utile

Curs Valutar BNR
prognoza meteo oituz

Link-uri utile, catalog web