Spatiu publicitar

Origini, primul razboi mondial, al doilea razboi mondial

15 May 2017

pe firul istoriei – de la Dacia Felix pana la noi cei de astazi

Existenta datelor arheologice din vremea geto-dacilor, de la care au ramas urme ale davelor[1], atesta prezenta asezarilor umane in zona Oituzului[2], perioada in care se dezvolta mult comertul cu lumea greaca si romana. Rolul sau de poarta intre est si vest printre munti, a facut ca fostul Grozesti sa se dezvolte ca punct vamal pentru scopuri razboinice si comerciale. In al doilea razboi daco-roman una din armatele lui Traian foloseste Pasul Oituz in drumul sau catre cucerirea Cetatii Sarmisegetuza.
Populatia care si-a format de-a lungul istoriei o identitate proprie in Oituz, a lasat in urma dovezi arheologice: cimitire, ceramica, tezaure monetare.

In perioada feudala in care statele incercau sa se formeze ca grup politic autonom cu organizare si administrare proprie, popoarele migratoare inca mai tulburau linistea acestor organizari. In secolele X si XII prin Pasul Oituz trec pecenegii, cumanii, iar in secolul XIII navalesc tatarii lui Batu-Han. Tatarii formeaza de-a lungul secolului urmator Hanatul Hoarda de Aur, imperiu mostenitor al Imperiului lui Ginghis-Han. Hoarda tatara rezista timpului aproape 3 secole (1240-1502) perioada in care isi pune amprenta asupra teritoriilor cucerite. Raman din vremea dominatiei tatare primele elemente de organizare feudala a statului.

Hoarda de Aur a implementat, în Europa de Est, primele elemente de organizare feudala a statului: în structura si suprastructura. Astfel, în structura, tatarii au consolidat organizarea feudala de tip piramidal al societatii est-europene, în faza ei incipienta. " Ajungând la Tatari (1246), spune Carpini am observat ca printii si comandantii soseau la palat (la Sarai n.a.) din toate partile, împreuna cu oamenii lor (adica curtenii, " dvorian-ii" n.a.)". Impartirea în clase a populatiei, în boieri si saraci a fost institutionalizata prin " Yarlîk" -uri, acele decrete ale Hoardei de Aur, prin denumirile de bayar si siyrek (rar, putin ca avutie).[3]


Dupa ce intra in Moldova, tatarii trec Pasul Oituz spre Transilvania, de unde vor fi alungati de catre stapanirea din Ungaria cu ajutorul lui Dragos Voda al Moldovei, al carui tinut cuprindea teritorii pana la Oituz.
Satele comunei Oituz incep sa se formeze ca grupuri statornice dupa anul 1627, dupa ce se ridica cetatea de aparare a Oituzului, acest fapt ajutand populatia sa isi dezvolte agricultura si comertul.

Evenimentele la care au participat satele Oituzului au contribuit la istoria regiunii Moldovei si a Romaniei in aceeasi masura. Ele au influentat cadrul socio-economic si cultural al comunitatii din Oituz.

  • Revolutia de la 1821
  • Revolutia de la 1848
  • Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca la 1859
  • Razboiul de Independenta de la 1877
  • Rascoala din 1907
  • Primul Razboi Mondial

Despre revolutia de la 1848 scriitorul roman bucovinean, Gheorghe Sion, participant si martor al evenimentului in Moldova, povesteste ca “la Grozesti, revolutionarii moldoveni au fost ajutati sa treaca în Transilvania de niste oameni din acele locuri.”
Dupa 1850, satele comunei se dezvolta datorita constructiei soselei prin pasul Oituz, in vremea dominatiei austriece.
In timpul Razboiului de Independenta din 1877, printre cei 4065 eroi s-au remarcat oituzenii: I. Apostu (caporal în batalionul Calarasi), sergentul Martin Ghitiu, soldatii Gh. Valcu si I. Avram, toti decorati cu “Virtutea Militara”.
In 1907, o încercare de a rezolva lipsa de pamant a taranilor a fost constituirea unei obsti agricole intre comunele Grozesti (Oituz) - Bogdanesti - Casin.
Pentru comuna Oituz, cele mai importante evenimente au ramas cele trei mari batalii din Primul Razboi Mondial in care au murit 14 000 de soldati.
In perioada interbelica s-a revigorat activitatea culturala in zona Oituzului. Se infiinteaza corul mixt in 1903, in 1923 “Liga culturala, sectiunea Oituz”, iar în 1926 biblioteca sateasca. La realizarea acestor institutii au luat parte invatatori si preoti care au mai refacut doua scoli in Grozesti, scoala din Poiana Sarata. De asemenea se construiesc biserici noi in satele comunei, iar in amintirea eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial s-au ridicat monumente, troite si s-au amenajat cimitire.
Al Doilea Razboi Mondial a avut consecinte grele pentru populatia comunei. In timpul retragerii trupelor germane satele Grozesti, Ferastrau, Harja au fost incendiate, satul Poiana Sarata este rapit Romaniei prin Dictatul de la Viena din 1940 revenindu-i statului roman dupa razboi.

top

Note:

1. DAVA-denumire geto-daca pentru oras. Era de fapt un centru tribal, o asezare mai insemnata, de obicei intarita. Dava apare ca sufix la cele mai multe localitati din Dacia si adesea dadea numele tribului care locuia in prejurul cetatii

2. Utidava - Localitate in Dacia, situata pe Valea Oituzului (Ptolemeu; Geografia; III; 8; 4). Indentificata ipotetic cu asezarea dacica de pe inaltimea Titelca din comuna Tisesti, jud. Bacau. S-a presupus deasemenea o legatura etimologica intre numele actual Oit-uz si Uti-dava.

3. Denumirea “Tatar” in istoriografia universala - Ablai Mehmet Necati (conferinta Bucuresti). Vezi si http://www.tatar.ro/

Autor: Scarlet Vacaru

Intra pe forum



Login





Ai uitat parola?

Chestii Utile

Curs Valutar BNR
prognoza meteo oituz

Link-uri utile, catalog web